O incursiune in medicina alternativa (I)
Va invit intr-o incursiune, timp de doua ore, in asa-numita ramura de medicina alternativa, complementara, traditionala. Cum sunt unul dintre adeptii acesteia, vom continua discutia si in emisiunile urmatoare.
Opiniile voastre, pareri pro si contra, experiente proprii si povestite de altii pe ID-ul de yahoo messenger:
radiostillonline
Emisiunea incepe la ora 20 si se asculta direct de pe site: www.stillradio.com
Va astept cu drag!
Despre negativul unei galaxii… de simptome si nu numai…
Emisiunea este de la 20 la 22 si se asculta direct de pe site-ul www.stillradio.com .
*
Astazi va invit la o incursiune in boala mileniilor: cancerul, iar dintre localizari: cancerul de san.
*
Iata ce scriam acum ceva vreme intr-un referat, desigur documentat din diverse tratate medicale:
Este binecunoscut faptul că statusul hormonal joacă un rol important în etiologia cancerului mamar. Unul din cei mai importanţi factori de risc se referă la menopauza tardivă, după vârsta de 55 de ani. Alţi factori ar fi menarha precoce, nuliparitatea sau pauciparitatea. De asemenea, vârsta mai mare de 30 de ani a primei sarcini duse la termen creşte de 2 ori riscul de cancer mamar. Femeile cu vârsta primei sarcini sub 20 de ani au cel mai mic risc de cancer mamar. Se pare, însă, că femeile care duc o sarcină la termen şi prezintă o vârstă de peste 35 de ani, au cel mai mare risc de a dezvolta cancer mamar, chiar mai mare decât femeile nulipare.
Studiile epidemiologice au demonstrat că factorii de mediu concretizaţi în aşa-numitul stil de viaţă determină aproximativ 80% din totalitatea cancerelor; 30% din toate neoplaziile sunt în relaţie cu fumatul, 3% cu consumul de alcool, 35% cu dieta alimentară, 7% cu factorii sexuali şi reproductivi, 5% cu factorul ocupaţional şi produsele industriale (poluarea aerului şi a apei). Numai 1% din cancere sunt legate de consumul de medicamente şi de procedurile medicale (radiaţii X) şi 3% de factorii geografici (în special expunerea la radiaţiile solare). Dacă această estimare este corectă, atunci 84% din toate cancerele ar putea fi prevenite.
Se pare că există un anume „comportament” al individului care va dezvolta cancer, caracterizat prin disciplina în muncă, spiritul de echilibru şi de raţionalitate în toate activităţile vieţii, de preocuparea pentru relaţii armonioase cu cei din jur. Toate aceste elemente pozitive disimulează, contrar aşteptărilor, un complex de inferioritate şi un stres emoţional cronic. Spre a şi le masca, aceşti indivizi muncesc excesiv, căutând a da maximum de randament în tot ceea ce întreprind. Tot spre a masca insatisfacţia şi anxietăţile surde, ei apelează şi la excese pe linie de fumat, alcool, alimentaţie şi de medicamente. „Candidatul la cancer” se comportă ca şi cum ar trăi într-o societate ideală, având o familie ideală. De aceea, este preocupat permanent să-şi exprime fericirea şi perfecta normalitate; cu atât mai dureros va resimţi pierderea unei persoane „ideale” sau o nedreptate socială în această lume pe care s-a obişnuit s-o interpreteze atât de favorabil. „Candidatul la cancer” se adaptează în mod exagerat condiţiilor care derivă din blocarea necesităţilor sale. Singura supapă deschisă stresului cognitiv emoţional cronic o reprezintă organismul. Astfel, numărul şi intensitatea condiţiilor psihosociale negative joacă un rol important în apariţia bolii.
Iar reversul tuturor acestora înseamnă prevenţie.”
*
Fiecare dintre noi cunoaste cel putin o poveste trista a unei femei care a trecut prin aceasta boala. Va astept cu povestea voastra la emisiunea de astazi sau aici pe blog, iar eu am sa va povestesc propria mea poveste.
Vegetarian rimeaza cu martian? :)
Emisiunea se asculta direct de pe site-ul www.stillradio.com , martea, de la 20 la 22.
*
Am sa incep emisiunea din aceasta saptamana cu o replica pe care am gasit-o pe un forum de discutie despre a fi sau a nu fi vegetarian. Iata ce scrie omul, din propria sa experienta:
Eu am fost vegetarian aproape 5 ani de zile am crezut toate prostiile pe care mi le-au servit altii orbeste, fara sa cercetez prea mult. Pana cand am observat ca sanatatea mea nu se imbunatatea, oboseala quasi permanenta fizica si mentala, mai ales mentala, scaderea acuitatii vizuale, etc. In plus am inceput sa ma interesez in amanunt cum e cu teoria „sa nu mananci grasimi animale ca faci colesterol”.
Deasemeni , daca esti vegetarian creste consumul (pentru ca trebuie sa mananci ceva) de faina alba, a margarinei (ca te feresti de unt), a uleiurilor vegetale rafinate ( sa nu iei „colesterol”), a soia ( sa inlocuiesti carnea) s.a.m.d.
Si asa ajungem la o hrana integral procesata(in interesul cui?), nemaizicand de e-uri. Stramosii si mai recent bunicii nostri (cei mai tineri n-au apucat bunici de 90 de ani) traiau aproape numai cu carne si grasimi animale si nu stiau de carii , boli de inima si cancer.Eschimosii traiau numai cu carne si grasime animala (pentru ca la ei nu cresc meri,pe zapada) si nu stiau de carii si boli cardiovasculare.
Triburile Massai din Kenya ,Africa, traiesc numai cu carne,lapte si grasimi animale,fara vegetale si nu sufera de nimic.
Elvetienii care traiesc in mod traditional in Alpi au deasemeni o dieta bazata exclusiv de carne si au o longevitate remarcabila.
Japonezii desemeni vestiti pentru dieta bazata in special pe produse din peste si animale marine.
Si iata ce spune Pitagora si scoala sa:
Pitagora considera ca a fi vegetarian este conditia esentiala pentru o convietuire armonioasa, prin abstinenta de la orice fel de carne. Termenul provine din cuvantul latinesc „vegetus” care inseamna „proaspat, sanatos si activ”.
Pe cine credem, pe omul zilelor noastre, care traieste anihilat de e-uri si o lume plastifiata sau pe marele filosof al Antichitatii? Pe yoghini care afirma ca a nu manca deloc carne este o conditie necesara – dar nu suficienta 🙂 – pe calea drumului catre spiritualitate? Sau pe crestinii ortodocsi care… sunt vegetarieni convinsi cateva luni bune pe an? Si de aici imi trece prin minte ideea: oare bunicii si strabunicii nostri, care au trait si pana la 90 de ani, tinand post de cel putin doua ori pe an, s-au gandit vreodata ca ei de fapt au fost jumatate din viata, vegetarieni convinsi?
***
Un vegetarian isi construieste o dieta in care introduce doar cereale, leguminoase, nuci, alune, seminte, fructe, cu sau fara produse lactate si oua. Un vegetarian nu mananca nici un fel de carne, fie ea de peste, pasare, vanat, crustaceu, molusca.
O emisiune cu… probleme!
HOTĂRÂRE
Biroul Senat din data de 20.10.2008
HOTĂRĂŞTE:
Studenţii care au mai mult de 15 credite restante si au fost declarati nepromovati se înscriu în anul complementar. Pe parcursul anului complementar studenţii îşi vor reface activitatea didactică şi vor susţine examenele pentru obţinerea creditelor restante. În acest an complementar, studenţii cu mai puţin de 60 de credite restante au posibilitatea de a participa la activităţile didactice şi a susţine examene din anul următor în limita a maxim 20 de credite, dar însumate cu creditele restante nu vor depasi 60 de credite.
Anul complementar se plăteşte integral cu excepţia studenţilor anului VI, care vor achita taxa pentru primul semestru (dacă în acel semestru vor promova examenele restante).
Toţi studenţii cu examene creditate nepromovate pot susţine examene de două ori într-un semestru în afara sesiunii şi o singură dată în sesiune, în zilele planificate de disciplină şi comunicate Decanatelor.
La planificarea zilelor de examen se va ţine cont de numărul de studenţi examinaţi, maxim 15 studenţi/zi.
Continue Reading 21, octombrie, 2008 at 6:25 pm 3 comentarii
Medicina si poezie
Emisiunea este azi, 14 octombrie si incepe la ora 20, se termina la 22 si se asculta direct de pe site:
Stim cu totii ca scrisul nu iarta pe nimeni. Esti medic, esti inginer sau avocat sau pictor, orice meserie ai avea, scrisul va fi intotdeauna o binecuvantare, precum oricare dintre arte.
Cativa dintre prietenii mei medici scriu. Acest fapt nu ii impiedica sa fie buni medici. Iar meseria de medic nu ii impiedica sa fie buni scriitori. Din contra, le influenteaza stilul. Este inevitabila influenta.
Astazi ne vom petrece seara impreuna citind si comentand poezie scrisa de medici. De la Omar Khayam la poezia scrisa de medici ai zilelor noastre.
Va astept cu drag sa ascultam ce mai scriu medicii! 🙂
Antonia – a neverending story
Emisiunea are loc in direct joi, 9 octombrie 2008, de la ora 20 la 22 si se poate asculta direct de pe site:
*
In fiecare luna, la emisiunea Puls medical, voi invita cate un student sau absolvent de medicina. Sa se prezinte, sa se reprezinte pe el insusi sau ea insasi aici, la microfon. Azi: Antonia.
Antonia are 18 ani jumatate si a intrat prima la Stomatologie, in Iasi, anul acesta. A absolvit Colegiul National cu o medie fabuloasa si la bac tot asa, cu 9, 9999999. De cateva zile, Antonia a inceput facultatea si ma streseaza pe messenger despre ore, cursuri, amfiteatre, halate, cranii, schelete, anatomie, profesori, laboratoare, carti, biblioteca si toate ustensilele necesare, dar nu suficiente unui boboc de anul I.
Am cunoscut-o pe Antonia in iarna trecuta, la vernisajul unei prietene comune. Acolo ne-am intalnit multi bloggeri din Iasi si chiar au venit din toata tara. Prietena mea Dana mi-a zis: hai sa iti fac cunostinta cu o fata care are grija si ea de pisici si de catei si e din Iasi. Asa am intalnit-o pe Antonia. Apoi am tinut legatura prin messenger, telefon, in real, a trecut vremea, liceul, bacul, admiterea la facultate. N-am intrebat-o niciodata despre latura profesionala a ei, cum invata, ce note are, nu m-a interesat, pentru ca in esenta nu conteaza notele, ci omul. Notele conteaza doar pentru… bursa :).
Si intr-o seara imi zice: am intrat prima la medicina! Dar sa stii ca am dat la stomato. Felicitari din tot sufletul si buna alegere.
Acum oscileaza: daca nu imi place stomatologia? Te transferi la generala la anul. Dar mai bine mergi pe drumul tau. Uite rezidentii ce scandaluri fac, din cauza salariilor de „ultima vanzatoare de la alimentara”? Asa ca mergi mai departe, dupa absolvire, vei avea cabinetul tau sau vei lucra cu alti colegi. Dar stii ca vei fi „pe picioarele tale”, vei depinde doar de puterea ta de munca si de indemanarea ta si nu, inca alti 5-6 ani, de un rezidentiat prost platit.
*
Ii cer o fotografie, pentru blog. Se pricepe la fotografii. Are „ochi” pentru detalii si simt estetic. Imi spune ca fotografiile ei sunt mereu „pe langa”. Imi trimite una singura:
Ce stiu eu despre Antonia: foarte putin si indeajuns incat sa o consider o prietena si un om aproape sufletului meu. Iar profesional, sa am atata incredere ca va ajunge un medic bun, incat sa ii pot spune de pe acum ca peste 6 ani, o sa fiu primul ei pacient si sa sper ca pana atunci sa nu inceapa cu… proteza :)).
Emisiunile se reiau de pe 9 octombrie
Pentru ca invitatii vegetarieni nu mai pot ajunge in radio decat pe data de 16 octombrie, iar astazi este revizie la radio, emisiunile Puls medical se vor relua din data de 9 octombrie, cand – daca nu va fi revizie si atunci 🙂 – vom discuta despre … astept preferintele voastre.
A inceput facultatea, ieri a fost prima zi de scoala. Ma gandeam sa discutam despre prima zi de scoala, amintiri, locuri, fapte, oameni, colegi, profesori, materii, amfiteatre, ore, laboratoare, stagii, spitale, garzi, halatele si papucii de spital, stetoscop si atlase de anatomie, dar apoi m-am gandit ca nu voi fi deloc originala: toata lumea vuieste despre astfel de lucruri.
De ce lumea discuta mereu despre lucruri evidente? Despre lucruri stiute, isi povestesc filme, carti, pe care le-a vazut sau le-a citit si interlocutorul. La fel profesorii – chiar si cei de la medicina, chiar si eu 🙂 – prefera ca studentii sa spuna la examene lucruri stiute si atunci studentul e bun, ia 10. Am constatat ca asa mi s-a intamplat si mie… Poate asa trebuie sa fie, inca nu am aflat…
As vrea sa va spun ceva frumos la inceputul unui nou an universitar. Ceva care nu v-a fost spus pana acum niciodata si care sa va fie ghid pe tot parcursul anului. Dar nu sunt eu geniu sa gasesc ceva ce nu s-a mai spus. Nici un dumnezeu al cuvintelor, sa prefac din lutul literelor, noi urari de bine pe un nou drum.
Am in lista de messenger si in sufletul meu pe fostii mei studenti, unii dintre ei absolventi de anul acesta, altii din alti ani. Unii invata din greu pentru rezidentiat. Le doresc sa isi poata alege specialitatea pe care si-o doresc si sa ajunga medici buni. Si, pe langa toate acestea, sa nu uite sa fie oameni, sa nu uite sa fie frumosi in suflet, pentru ei insisi si pentru cei din jurul sau. Si chiar pentru necunoscutul care bate la usa medicului, sa ceara ajutorul. Sau poate, mai ales, pentru el…
Sa aveti o toamna frumoasa si sa nu uitati… sa fiti sanatosi!
Anunturi
Saptamana trecuta, Radio Still a fost in revizie tehnica, asa ca emisiunea nu a avut loc in virtual. 🙂
Din octombrie, emisiunea Puls medical va fi joia, de la ora 20 la 22. Urmatoarea emisiune, deci, va fi joi, 2 octombrie, incepand cu ora 20. Vom discuta despre A fi sau a nu fi… vegetarian. Invitatul emisiunii este Gicu Lupu, vegetarian convins de ani de zile si patronul singurului restaurant pentru vegetarieni, Santé” din Iasi.
Va astept cu drag!
Tinerete fara batranete sau viata normala? :)
Din motive tehnice, emisiunea se va difuza sambata, 13 septembrie, intre orele 14 si 15 si se va putea asculta direct de pe site:
Invitata emisiunii: Doamna farmacistă Ana-Maria Dănilă
*
Ascult Pretty woman si piesa imi aminteste de cat de frumoasa era Julia Roberts in filmul cu acelasi nume, de acum aproape doua decenii. Pe atunci eram si eu cu muult mai tanara si tot mi-ar fi placut sa arat ca Julia. Ba chiar, de atunci si pana chiar in zilele noastre, ii sunt fan si stiu pe de rost toate filmele ei si toata biografia ei… dar ce are cinefilia cu medicina? Ar putea fi un subiect pentru o emisiune viitoare. Insa pentru aceasta saptamana va propun sa discutam despre … cum sa fii, cum sa devii si cum sa ramai … pretty woman! Desigur, ma voi referi la creme, masti, seruri, uleiuri, esente si eficienta lor asupra tegumentelor noastre, in special ale femeilor. Dar tocmai am auzit ca si barbatii folosesc… Iata un lucru incurajator: o sa incepem sa traim vesnic, o sa fim tineri vesnic si o sa desfiintam… marile treceri! Zambiti, zambiti, va rog, zambetul face bine la ten… dar rasul lasa riduri! 🙂
Crema de zi, crema de noapte, crema de rasarit, crema de apus, crema de zahar arsssss mmmmm oare de ce vorbesc de lucruri sfinte si interzise la aceasta ora a pranzului! Crema de fata, crema de corp, crema de picioare, crema de calcaie – ehee daca ar fi avut si Ahile un borcan in buzunar! – seruri anti-rid, seruri anti-celulita, uleiuri, esente: pentru piele grasa, pentru piele uscata, pentru piele foarte uscata! Oare cu atatea lotiuni, borcane, cutii, capsule, fiole, nu cumva uitam sa traim o … viata normala? tu ce alegi? tinerete fara batranete sau… viata normala?
*
Eram in anul I si la sfarsitul cursului de histologie, profesoara, o doamna in adevaratul sens al cuvantului, cum putine mai sunt femeile acum, ne-a spus: fetelor – ca eram numai fete prezente in amfiteatru 🙂 -, fetelor, cremele anti-rid si anti-aging au doar efect…optic! Odata ce fibra de colagen s-a rupt, nu se mai reface! Odata ce ridul s-a format, in locul acela, tegumentul nu se mai reface. Altceva e sa intinzi pielea… Si se uita la noi zambind: ce tinere sunteti! chiar, eram, pe atunci.
Ce bine ca acest post de radio nu are webcam, inca! M-ati fi vazut si m-ati fi intrebat, poate, ce creme folosesc. Eram asta iarna cu o grupa de studente – numai fete! – si una dintre ele ma intreaba exact asa: ce creme folositi pentru fata, de aratati asa tanara? (Rasete din culisele neuronilor mei.) Sincer? Sincer! Nu folosesc creme decat iarna sau in sezonul rece, si doar… o sa radeti, o creme care se gaseste la apicola si se numeste Apidermin. E singura crema cu care tegumentul meu se impaca si nu raspunde prin alergie. Iata o confesiune profesor – student, realizator – ascultator :). Nu e o confesiune de suflet, ci e chiar medicala. Cele mai multe creme contin conservant, E-uri, pentru ca le este imposibil sa vietuiasca atat timp in cutii pe rafturi, fara sa fie conservate… bine! Si prin creme aducem in organism substante daunatoare… Dar cine sa le mai ia in seama, dupa un pahar de coca cola baut pe nerasuflate sau o sticla de fanta sau o punga de snacks sau chiar o pizza, impartita cu prietenii?! Dar despre alimentatia… nesanatoasa, vom discuta intr-o alta emisiune.
*
ASOCIATIA DE MEDICINA ANTI – AGING din Romania are ca scop descoperirea si promovarea tehnologiei avansate pentru incetinirea procesului de imbatranire, descoperirea cauzelor si factorilor ce concura, favorizeaza si accelereaza acest proces precum si studierea si promovarea metodelor si terapiilor cu rezultate pozitive in prelungirea duratei si calitatii vietii umane.
Lupta impotriva procesului de imbatranire reprezinta un proces global, interdisciplinar, ce nu antreneaza doar diverse ramuri medicale (medicina interna, nutritionisti, psihologi, fizioterapeuti, dermatologi, chirurgi, etc.) dar si cercetarea stiintifica in domeniile fizicii, chimiei, biologiei, geneticii, etc., precum si studiul factorilor socio-educationali specifici.
Asociatia isi propune sa asigure colaborarea si circuitul informational intre organizatii si specialisti ce pot avea rol si influenta in cresterea calitatii si duratei vietii umane. Imbatranirea este cauzata de disfunctionalitati ale organismului uman, cauzate de evolutia naturala sau de interactiunea cu factorii de mediu inconjurator si/sau social, disfunctionalitati ce pot fi ameliorate prin tratamente specifice.
Medicina impotriva imbatranirii este bazata pe principiul stiintific al responsabilitatii medicale coroborata cu preocuparea de a oferi tratamente medicale adecvate.
A.M.A.A. isi propune sa promoveze si sa popularizeze informatiile privind diferitele tipuri de tratamente medicale, terapii cu rezultate pozitive, studii privind cauzele imbatranirii, sa dinamizeze schimbul de informatii in acest domeniu.
*
Cu asa o asociatie si atatea, in toata lumea aceasta, cu atatia bani investiti in cautarea elixirului vietii vesnice, nu credeti ca in scurt timp vom ajunge ca Fat Frumos si Ileana Sanziana, eroii care au trait pana la adanci.. tinereti, daca nu cumva mai traiesc si astazi, ei sunt printre noi, poti fi chiar tu, sau tu, sau tu, noi doar trebuie sa va gasim si sa va clonam, intru fericirea eterna a planetei. Glumesc… sunt pentru diversitate, pentru ca din diversitate se nasc geniile. Si ma intreb, nu cumva Fat Frumos si Ileana Sanziana – sau numai ea 🙂 – foloseau o planta, o floare, un extract, un ulei, o esenta, o ceva, o aia, cu care se dadeau zilnic sau poate ca mancau zilnic, si astfel isi asigurau eternitatea? Se spune ca basmele, miturile, au la baza ceva real, ceva care a fost candva real si ulterior ascuns oamenilor de rand… Inca nu stim, dar ne straduim sa descoperim, pas cu pas, tineretea vesnica!
*
Everybody, everybody, everybody wants to be a cat!
Emisiunea incepe la ora 14 si se asculta direct de pe site:
Initial am vrut sa intitulez emisiunea din aceasta saptamana cu ceva de genul: „Ce stim despre animalele din jurul nostru” sau alt titlu mai putin rasunator pentru o emisiune de sambata dupa pranz sau chiar sa o intitulez dupa fraza care-mi fu dat sa o aud zilele trecute chiar in buricul capitalei culturale a Romaniei: „Nu le dam de mancare pisicilor pentru ca sa nu se inmulteasca!” Poftim cultura la acel domn care a putut sa scape asemenea aberatie din zacamintele sale neuronale singulare. Dar sa nu fim rautaciosi cu bietii oameni, caci Fericiti cei saraci cu duhul si noi iertatori – pana la o limita, pentru ca, pe lumea si universul acestea ale noastre, duale sau poate altfel.
De ce am ales sa denumesc emisiunea de azi dupa refrenul din faimoasa piesa a filmului Pisicile aristocrate, o sa aflati pe tot parcursul acestei emisiuni. Si daca nu o sa va conving sa adoptati o pisicuta
Toti prietenii mei au pisici. Toti bloggerii au pisici. Intrebati un blogger: ai pisica? e evident ca am pisica! E oare o moda sa avem pisica sau sa avem catel sau un animalut prin casa? Il tinem de bibelou sau de jucarie sau pentru ca ne e drag de el, ca de orice fiinta vie lasata de Cel de Sus aici pe pamant?
Cand scriam pe blog, aseara, ma uitam ca la picioarele mele dormeau trei pisicute: Isabela si Tudor, doi pisicuti in varsta de aproape 3 luni, pe care i-am gasit in subsolul de la spitalul Spiridon, pe cand aveau ei 2-3 saptamani. Fusesera parasiti de mama lor sau s-a intamplat ceva rau cu pisica mama de nu s-a mai putut intoarce la pui. Erau 4 pisoi care plangeau de ti se rupea inima, eu i-am auzit prin zabrelele ferestrelor, intr-o duminica seara si luni dimineata m-am dus imediat sa ii iau, desi aveam examene cu studentii, am fugit sa vad ce se intampla acolo in subsol. Erau rupti de foame, plini de purici si de limbrici. Asa pisoi slabi, scheletici, nu mai vazusem, erau piele si os, ca in filmele cu copii din Africa. I-am dus la veterinar, am riscat sa ii deparazitam intern si extern, la varsta aceea foarte mica, si au supravietuit. Din nefericire, una dintre pisicute a facut un sindrom diareic si s-a deshidratat peste noapte si nu am mai reusit sa o salvez. Pe cealalta surioara, frumoasa, alba cu pete roscate, au adoptat-o Corina si prietenul ei, doi tineri draguti, care au gasit anuntul meu de adoptie intr-un pet shop. Au mai ramas cei doi pe care ii tin in camera la mine, pentru ca, din nefericire, administrarea de Frontline – anti purici – si de Cestal Cat – a actionat asupra organismului lor si, cred eu, ca le-a determinat rahitism. Intr-o zi am gasit-o pe Isabela in gradina, langa un gardut, ca nu se mai putea deplasa. Am crezut initial ca s-a lovit sau a cazut dintr-un copac, dar doctorii de la facultatea de medicina veterinara mi-au spus ca pe filmul radiografic se vad semne de rahitism, periostul este subtiat si avea si o tasare a vertebrelor L6-L7, motiv pentru care nu mai putea merge. I-am facut tratament cu vitamine pentru pisici, si-a revenit cam in doua saptamani, dar nu complet. Intre timp, am vazut ca si Tudor motanelul incepuse sa aiba aceleasi simptome, sa schiopateze intai, asa cum facuse si Isabela. Asa ca l-am luat si pe el in casa, pentru a-l putea supraveghea indeaproape si i-am administrat acelasi tratament. Tudor e bine, se joaca, merge normal, doar i-a mai ramas putin burtica mare, sper sa se rezolve cand va mai creste. Insa zilele trecute Isabela a cazut din pat – greseala mea ca ii pusesem sa doarma in pat – si s-a lovit iar la coloana si picioare si iar nu mai poate merge. Din nou am mers la veterinar, iar tratament, iar injectii, biata pisicuta… O sa isi revina ea cand se va face mai mare, pe la 5-6 luni, insa pana atunci, trebuie sa avem grija de ei ca de niste copii mici.
O sa va intrebati daca nu mi-e teama ca o sa iau vreo boala de la ei. Nu, nu imi este, pentru ca incerc sa pastrez o limita a spatiului pentru fiecare dintre noi. Ii mangai, dar ma spal pe maini dupa ce ne jucam. I-am deparazitat, deci nu vor sari purici pe mine, curatenie se face zilnic, le schimb asternuturile si mancam frumos din castronase si la ore fixe. E drept ca noaptea mai flamanzim, dar i-am obisnuit sa doarma noaptea, cand dorm si eu, sa ne respectam reciproc spatiul de locuit si timpul de lucru si de joaca.
Pisicile ca si toate animalele, sunt foarte destepte. Cei trei de care v-am povestit mai inainte, Isabela, Tudor si Ludovic, sunt crescuti de mine, mi-au auzit vocea si vorbele si ma inteleg. Si eu le inteleg gesturile, stiu cand le e foame si ce anume vor sa manance sau daca vor sa ne jucam sau sa mearga la toaleta. Isabela inca nu merge singura la cutia cu nisip, pentru ca nu poate merge, doar se taraste. Dar stiu cand vrea una sau alta. Exista o comunicare intre noi si cred ca aceia care au animalute in casa, cunosc despre ce vorbesc eu acum. Cred ca imprumutam si gesturi, asa incat o colega de-a mea de birou, mi-a zis intr-o zi ca ma aseman cu o pisica. Probabil ca torceam! 🙂
Puls medical 
Comentarii recente